Întrebarea care se pune

September 8, 2011 § Leave a comment

În ultima vreme mă cert cu Dana exclusiv pe treburi serioase. E şi o dovadă de maturizare cumva. Am depăşit perioada superficială când discutam sensurile cuvintelor. Acum dezbaterea contradictorie e ca de ce ţin mâna în dreptul gurii, într-o manieră de om preocupat, în timpul emisiunilor la care particip. M-a înnebunit în chestiunea asta. Că nu se poate aşa ceva. Că denotă nu ştiu ce. Eu îi argumentez că e bine să par preocupat. Îmi dă un aspect rational. Ea… că dimpotrivă. O ţine pe a ei. Că mă face mult prea serios pentru conversaţie. Aşa încât căsătoria mea cu ea a intrat în acest impas aproape iremediabil. Şi atunci iată întrebarea…

Cel mai misto interviu

August 16, 2010 § 2 Comments

…nu l-am publicat niciodata. Ramasesem la un moment dat intr-o relatie cu Marius Tuca. Asta se sincroniza cu un alt moment dat interesant. Dupa ce am tot facut interviuri cu celebritatile tarii, intr-o spontaneitate incredibila m-am hotarat sa fac interviuri pentru un ziar de sport. Si cam un an am facut interviuri despre fotbal cu oameni din afara fotbalului. De la Gainusa si Turcescu pana la Prigoana si Dezbracatu. Asta saptamanal, timp de aproape un an. Si asa am ajuns la acel moment dat, cand imi placea ziarul lui Tuca si voiam sa fac interviuri acolo. Ma gandeam cu politicieni. Da m-am razgandit. M-am intalnit cu el si i-am propus sa-i fac saptamanal interviu cu oameni interesanti. Lui i-a placut ideea si eu m-am dus sa-i dau un exemplu. Am facut un interviu cu un gropar de pe aleea artistilor. Este cel mai misto interviu pe care l-am scris. Era perioada cand Marius Tuca incepea sa faca interviuri din nou pentru ziar. Nu ne-am mai sincronizat cu ideea mea si am renuntat o perioada la ea. Poate la un moment dat am s-o reiau. Pana atunci m-am hotarat sa-l public aici. Apoi m-am razgandit. SI iar m-am hotarat. Si in starea asta fiind pun intrebarea…. « Read the rest of this entry »

Bianca nu ştiu cum

April 30, 2010 § 6 Comments

Aia de la Capatos. Pun această întrebare aflat într-o stare concretă de exasperare. Că m-au înebunit cu ea. În lumea ei e o câştigătoare, ceea ce mă exasperează suplimentar. Între o prostituată celebră şi una celebră necunoscută, prima costă mai mult. Între o curvă şi o prostituată prima poate să fie uneori îndrăgostită. Problema mea cu ele e una de frecvenţă. Sunt cam multe. Procentual vorbind. În genral, ceea ce îmi e greu să înţeleg e capacitatea unora dintre ele de a fi arogante. Ca femeie, nefiind în stare să faci mare lucru, îţi vinzi demnitatea. Asta înţeleg eu. Ce iar nu înţeleg eu e de ce e importantă Bianca nu ştiu cum. E pe prima pagină de câteva luni. Apare la emisiuni. Explică cum e bătută fără să pară bătută. explică cum e îndrăgostită fără să pară îndrăgostită. Bă n-o mai suport. Da vreau  să pun o întrebare puţin cam simptomatică şi uşor lămuritoare. Domne… punctul vostru de vedere. Deci……..

Nenorocirile zilei de 1 Martie

March 1, 2010 § 2 Comments

Ce e circul ăsta? Domne… tradiţie. Penibil nu e să ai un obicei prost. Penibil e să insişti cu el. Mese înfipte în noriul din Bucureşti, în jurul cărora se înghesuie isteric, ridicol şi inutil, numărul maxm de persoane care să aibă acces simultan la mărţişoarele înşirate.  Aşa arată primăvara ?! Asta e tradiţie? Mărţişorul promovează o formă absurdă de ipocrizie. Te duci masculin şi sensibil cu o broască cu şnur s-o oferi uneia. Ea o ia, se uită şi invariabil exclamă ipocrit: “vaaai ce draguţ!”. Plus că, senzaţia mea e că de 1 martie se practică trafic cu mărţişoare. După ce cade în exclamaţie, se ridică şi-l dă mai departe. Cea care-l primeşte la a doua mână, se uită sensibil spre broască şi se bucură şi ea ridicol. Apoi există un tip de obligativitate bizară pe care o porţi cu tine de 1 martie. Unde te întorci vezi o femeie nemulţumită, bombănind intrinsec că un mărţişor n-ai putut să-i iei. Dacă decizi să onorezi aşteptările, ajungi în balamuc. Nu poţi să dai mărţişorul şi să fugi. Bă trebuie să şi găseşti o glumiţă, alta de fiecare dată. Asta face din prima zi de primăvară o catastrofă. Aşa se întâmplă când noi, bărbaţii, lăsăm ceva pe mâna femeilor. Ajungem înghesuiţi lângă o măsuţă, să cumpărăm fluturaşi cu şnuruleţ. Deci… ce e de făcut? « Read the rest of this entry »

Ploaie VS Ninsoare

February 15, 2010 § 3 Comments

Era o vreme, cam acum 10 ani, când mizam foarte tare pe felul în care-mi stătea părul. Aveam o concluzie: decât să plouă, mai bine ninge. Între timp m-am mai maturizat şi văd altfel lucrurile. Vremea determină dileme mai complexe. Dacă ninge sunt mai puţine maşini pe stradă. Dar am nevoie de un noroc incredibil ca să parchez. Şi uneori de o lopată. Se parchează mai greu, se merge mai uşor. Contextul în care conduc e mai fericit decât dacă plouă. Bucureştiul arată stupid pe ploaie. Pare un oraş în război. Bucureştiul nins e mai mişto ca cel plouat. Oamenii pe care îi întâlnelşti în zilele în care ninge, sunt mai simpatici ca cei pe care îi întâlneşti în cele-n care plouă. Dacă plouă nu rămâi blocat în zăpadă. Dacă ninge e mai frig. Ninsoarea ulterioară sărbătorilor îmi dă o stare de nervi. E absurdă. Ori ianuarie, ori zăpadă. Deja e februarie. E ca şi cum am mai avea un brad împodobit în casă. Toate aceste gânduri determină întrebarea:

teribila întrebare:

December 28, 2009 § 1 Comment

Where Am I?

You are currently browsing the incredibilele voturi ale blogului category at Mindfields.