i see skies of blue

October 14, 2012 § Leave a comment

Traim intre miza si premiZa. Sau premisa. Premisa fara sa contina rostul ne condamna la mize stupide. Mizele stupide te axfisiaza intr-o permanenta a obiectivelor ce in finalul lor par in mod cumplit fara rost. Oamenii mor. Nu traiesc. Pentru ca nu-si pricep rostul. Premisa ar trebui sa aiba rost. Pe undeva e un decalaj. Intelegem rostul privind inapoi. Traim privind inainte! Asa zicea Kierkegaard. O perioada am crezut ca e adevarat. Ca drama de aici vine. Nu mai cred in nefericirea de a privi inainte si de a intelege privind inapoi. Cred acum in nefericirea de a nu mai avea obiceiul de a privi inapoi. Si nici inainte. Cred in drama de a privi doar in jos. De frica sa nu te impiedici.De a trai plecand de la premisa asta. Sa nu te impiedici. Azi i-am spus unui coleg de ziua lui ca-i doresc sa ramana la fel de fericit. Si mi-a raspuns ca noi, astia cu capul in nori o sa fim tot timpul. Eu nu cu capul in nori zic, dar macar cu el spre nori cand suntem, viata devine simpla si frumoasa. E greu pana ridici capul din pamant.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading i see skies of blue at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: