Interviul cu Andreea Raicu

April 2, 2012 § Leave a comment

A dus ideea de interviu la nivel de provocare. Cine trăieşte senzaţia că e în stare de interviuri spectaculoase e invitat să-şi dea examenul cu Andreea Raicu. Pe mail. E un spectacol al răspunsurilor perfecte. Al cizelării realităţii până la perfecţiune. Până la reconfigurarea Paradisului pe Pământ. Până la reparaţia păcatului originar. Are o ştiinţă a detabloidizării oricărei întrebări. Salutar demersul. Salutar adică adecvat. Andreea Raicu e felul în care realitatea ne contrazice. Celebritatea nu se întreţine cu răspunsuri spectaculoase. Celebritatea e şi o chestiune de eleganţă. Salutară. Adică salvatoare, de data aceasta.

Despre ea

E obositor să fii Andreea Raicu?

Depinde pe cine întrebi. Daca îi intrebi pe cei din jurul meu o sa îţi răspundă că nu e comod să fii Raicu, dar dacă mă întrebi pe mine o să îţi spun că e minunat să fii Andreea Raicu. Dacă nu mi-ar plăcea ceea ce fac şi cine sunt m-aş fi retras de mult. Ca în orice meserie, există şi avantaje, şi părţi mai puţin plăcute, dar trebuie să ţi le asumi pe toate în egală măsură şi să mergi înainte cu capul sus. Echilibrul interior este cel mai important pentru că, atunci când există, reuşeşti să treci cu uşurinţă peste toate momentele dificile care apar în viaţă.

Pari extrem de controlată. Vestimentar, în gesturi, în răspunsuri. În viaţă, în general. Ai avut momente când ţi-ai pierdut controlul? Dacă da, momente sau perioade? De asemenea, dacă da, le regreţi?

De mică am fost crescută să mă respect pe mine, oamenii şi toate lucrurile care mă înconjoară şi probabil că, din această cauză, lumea are impresia că sunt un om controlat. Să îmi pierd controlul? Adică să nu mai fiu stăpână pe acţiunile mele? Nu, nu mi s-a întamplat. Dar uneori am făcut lucruri care la prima vedere mi s-au părut şi mie incredibile, dar a meritat.

Ştii să plângi de fericire?

Mă bucur să pot spune că da. Cred că e foarte trist să nu poţi face asta.

În toată viaţa ta, Andreea, nu te întreb cui, dar ai dat vreodată o palmă cuiva? La propriu întreb. Contează doar ideea.

Da. Mi s-a întâmplat să pălmuiesc un bărbat. Acum câţiva ani l-am pălmuit pe Vlad, iubitul meu din “Efect 30”. Trebuie să îti mărturisesc că nu a fost tocmai uşor. Cred în soluţionarea divergenţelor prin dialog şi în niciun caz prin forţă. Violenţa e unul din acele lucruri care nu poate să fie justificată, oricare ar fi scuza.

Te-ai înţeles bine până la vârsta aceasta?

De-a  lungul anilor am învăţat să mă descopăr şi asta e o muncă perpetuă şi care se va termina odată cu existenţa mea pe pământ. Munca cu tine însuţi e un exerciţiu pe care îl faci dacă vrei să evoluezi.

Când te-ai dezamăgit, Andreea?

Andreea nu m-a dezamăgit niciodată. Indiferent de deciziile pe care le-am luat şi lucrurile pe care le-am trăit, toate au fost lucruri asumate din start. Nu regret niciun lucru pe care l-am facut si care mi s-a întâmplat, pentru că în urma acestor experienţe am devenit persoana de astăzi.

Întrebare grea: atâţia ani de celebritate, te-a înfrânt vreodată vanitatea?

Niciodată. Deşi sunt adepta expresiei “niciodată să nu spui niciodată”, în acest caz pot să spun asta fără rezerve. Şi asta se datorează educaţiei primite în familie, aşa că pot să mă consider un om norocos şi din acest motiv.

Ce percepţie publică, în ceea ce te priveşte, te deranjează?

Au fost mai multe lucruri de-a lungul anilor care m-au deranjat şi încercam să schimb aceasta percepţie, dar am realizat că e firesc ca lumea să nu aibă mereu cea mai bună percepţie despre cineva pe care îl vede la televizor sau în reviste. Oricât de natural ai fi, tot e greu pentru cel de acasă să te perceapă aşa cum eşti tu, pentru că există o barieră insurmontabilă: lipsa unui contact direct. Cand am lansat andreearaicu.ro, colegii mei au avut ideea să facem un material cu oamenii care mă cunosc mai bine şi să vedem percepţia lor obiectivă despre mine. Aşa că vă invit, ca să vă faceti o imagine mai exactă, să intrati pe site şi să vedeţi imaginile.

Despre frumos

În ce loc din lumea asta ţi-ar fi plăcut să trăieşti? Dacă ai putea să-ţi construieşti tu predeciziile în care ne naştem, cum le-ai face, plecând de la ideea că-ţi place să călătoreşti şi probabil ai cunoscut multe locuri şi perspective?

Roma e acel loc, poate si New York, dar vezi tu, dacă mă năşteam în altă parte, poate nu mai făceam acest interviu. Istoria şi viaţa nu se fac cu “dacă”. Există o teorie, se cheamă “paradoxul tatălui” şi, pe scurt, sună cam aşa: cum ar fi să te duci în trecut şi să-ţi omori tatăl înainte ca el să se întâlnească cu mama ta? Atunci, tu nu te-ai mai fi născut. Însă dacă tu ai ieşit din calcule, cine l-a omorat pe potenţialul tău tată? De asta nu îmi place să mă gândesc cu “dacă” la trecut, sunt ce sunt prin prisma experienţelor trăite şi oamenilor întâlniţi.

Ca o observatoare a esteticului, dă-mi un exemplu feminin şi unul masculin din spaţiul public care definesc destul de bine termenul, în accepţiunea ta.

Fără rezerve, pot să spun despre cuplul Angelina Jolie şi Brad Pitt că emană, fiecare luat separat, dar si împreună, frumuseţe şi distincţie cum rar am întâlnit.

Când ai înţeles prima dată că eşti o femeie frumoasă?

Cred că am mai povestit asta, dar eu am crezut multă vreme că sunt “urâţică”. Eram înaltă, aveam buze mari şi asta în copilăria şi adolescenţa mea au fost motive de tachinare perpetuă. Cred că am înţeles că sunt o femeie frumoasă atunci când eu am început să mă percep aşa, atunci când am ajuns să văd lucrurile frumoase şi să realizez că cele mai puţin plăcute se pot estompa cu încredere în sine.

Despre carieră

Actriţă vei mai fi?

Tu o să fii la New York peste doi ani? În viaţă se pot întâmpla multe lucruri la care nu te gândeşti niciodată. Viaţa are talentul să te surprindă de foarte multe ori. Lucrul pe care îl ştiu e că stau de vorba cu tine în acest moment.

Atâţia ani de Prima TV. Ai primit în ultima vreme oferte? Dacă da, ce le-a lipsit?

Oferte au fost şi probabil vor mai fi. Până acum, niciuna nu m-a convins. E nevoie de mai mult decât de o ofertă financiară substanţială.

Eşti dintre puţinele exemple care au reuşit, plecând din trustul Media Pro. Te-ai gândit vreodată să te întorci?

Tu te încăpăţânezi să-mi pui aceleaşi întrebări. Tu ştii dacă o să te întorci la revista la care ai lucrat înainte?

De când ai plecat, ei ţi-au propus vreodată lucrul acesta?

Nu pot să-ţi dau un răspuns la această întrebare, deci, cu riscul de a te supăra pe mine, o să-ţi spun: no comment.

Despre poveştile de dragoste

Nu reuşesc să înţeleg de unde încrâncenarea aceasta a ta de a nu discuta nimic despre poveştile frumoase de dragoste în care ai trăit. Lasă senzaţia că ar fi ceva de ascuns. Te întreb şi pentru că în fişa nescrisă a postului de om care are fani, intră cumva şi a discuta, chiar şi evaziv, despre viaţa sa.

Unii oameni au pretenţia, doar pentru că eşti persoană publică, să ştie totul despre tine, dar te întreb: tu îţi împărtăşeşti detaliile despre viaţa ta sentimentală cu toată lumea sau doar cu prietenii apropiaţi? Nu. Cred că de-a lungul anilor, atunci când a fost momentul, am discutat cu presa despre relaţiile mele, cât am considerat că era firesc şi normal să spun. Nu am ascuns  nicio relaţie, dar  asta nu înseamnă că o sa deschid uşa să las pe toată lumea să intre în viaţa mea. Nu sunt construită aşa, deşi pot să înţeleg, până la un punct, apetitul oamenilor pentru picanterii.

Din experienţa vieţii tale, o femeie poate fi fericită chiar şi trăind singură?

E important să te accepţi şi să fii fericit cu tine, indiferent dacă eşti sau nu într-o relaţie. Ca să poţi să fii fericit într-o relaţie trebuie să înveţi să te accepţi, să fii fericit cu tine şi să te iubeşti. Dacă nu poţi face lucrurile acestea cu tine, cu singuranţă nu le poţi face nici cu un potenţial partener. Am întâlnit nenumăraţi oameni care se simt dezechilibraţi  şi care cred că o relaţie le-ar aduce fericirea. Un om nu poate umple un gol pe care tu însăţi trebuie să înveţi să-l umpli. Fericirea noastră nu stă în sarcina altora . Ea depinde doar de noi.

Pari o persoană greu de mulţumit. De aici şi desele momente în care, din punct de vedere sentimental, ai fost singură?

Sunt o persoană normală, cu aceleaşi nevoi ca oricare alt om. Apreciez lucruri  frumoase, simple si fireşti. În timp, am învăţat să mă bucur de fiecare moment, de orice detaliu care face viaţa mai frumoasă. Revenind la momentele dese de singurătate de care spuneai mai devreme, nu ştiu dacă au fost multe sau puţine, dar ştiu ca e mai bine să fii singur decât într-o relaţie care nu functioneaza şi în care nu eşti fericit.

Dragostea e pentru premianţi? Pentru cei care triumfă?

Dragostea e pentru fiecare dintre noi. Dragostea nu alege, nu discriminează, şi habar nu ai când vine.

Ţi s-a întâmplat să vrei să te ridici la nivelul iubirii şi să nu reuşeşti?

Să te ridici la nivelul iubirii?! Sincer, nu prea înţeleg ce vrei să spui.

Erau două întrebări de pe blogul lui Tudor Chirilă. Consideri că relaţia ta cu el e iremediabilă? Distanţele dintre voi fiind insurmontabile…?

Drumurile noastre au luat-o în direcţii diferite.

Ultima întrebare

Pozele le corectăm în photoshop. Cum se numeşte procedeul prin care, în interviuri, corectăm realităţiile celebrităţilor, făcându-le să pară că au vieţi perfecte?

Cu toţii ştim că nimeni şi nimic nu e perfect. Există această preconcepţie conform căreia, dacă eşti în lumina reflectoarelor, ai viaţa perfectă. Dacă stai să te gândeşti puţin, îţi dai seama că nu există om pe pământ care să nu aibă probleme, griji, neîmpliniri, supărări. Faptul că nu le arăţi nu înseamnă că ai viaţa perfectă, înseamnă că doreşti să le ţii doar pentru tine fără să le împarţi cu o ţară întreagă. Cum nu ne luăm munca acasă, nu ne luăm nici viaţa personală la muncă.

Tagged:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Interviul cu Andreea Raicu at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: