Interviul cu Irinel Columbeanu

February 29, 2012 § 1 Comment

Vă întreb un lucru pe care lumea îl discută în media pe un ton ironic. Aţi avut vreodată complexe fizice?

Nu. Dar de ce mi s-ar întâmpla să am?! Nu consider că ar fi un motiv. Dacă aveţi un metru la dumneavoastră mă puteţi măsura. 1,72 m vi se pare puţin?

Decizia de a candida pentru postul de primar nu pare una nefericită, având în vedere simpatia de care se bucură actualul primar?

Ba cred cã da, dar nefericitã pentru dânsul.

Vă întreb şi pentru că dumneavoastră trăiţi din inerţie antipatia pe care românii au fost educaţi s-o aibă faţă de oamenii cu bani.

Vã contrazic, românii nu au fost educaţi sã aibã antipatie faţã de oamenii cu bani, ci au o antipatie absolut normalã, faţã de acei oameni care bănuim noi, românii, că au ajuns sã aibã bani furându-i.

Reality show-ul a fost o greşeală? Ca imagine a dumneavastră, întreb.

Am făcut acel lucru pentru a-i face hatârul viitoarei mele soţii. Nu pot să denumesc o greşeala ceva ce a fost făcut cu bună ştiinţă, pentru a-i croi ei un drum într-o zonă care ştiam că-i place. N-a fost rău. Disponibilitatea mea de a face acest lucru a arătat că nu am nimic de ascuns.

Mă gândesc la candidatura aceasta a dumneavoastră nu ca la una cu mari şanse, ci ca la una în care începeţi să contaţi din nou şi în alt tip de emisiuni. Adică să ieşiţi din registrul frivol.

Nu. Doresc ca cei care se uită şi la emisiunile mondene, şi la celelalte, să treacă ei înşişi în cu totul alt registru.
Retrospectiv discutând, care consideraţi că este cel mai important succes al dumneavoastră în viaţă?

Irina.

Sunteţi un om fericit, domnule Columbeanu, sau găsiţi importanţa conceptului supraestimată?

Nu consider supraestimat conceptul. Sunt un om fericit.

Într-un exerciţiu al imaginaţiei, dacă ar fi să mai trăiţi o dată ultimii, să zicem, zece ani, ar face parte din viaţa dumneavoastră din nou Monica?

Fără imaginaţie, ca şi mamă a Irinei, da. Cu imaginaţie, tot da, dar acea Monica cu care am crezut eu că m-am căsătorit.

Unde a fost greşeala? Aţi estimat-o greşit?

Da. Am apreciat greşit capacitatea ei de a duce această celebritate şi accesul la nişte resurse pe care nu le avea înainte.

Atunci miza ei a fost acest statut nou pe care-l căpăta?

Nu. Cred că ne-am suit în acea barcă amândoi din aceleaşi motive. Din dragoste.

Diferenţa de vârstă?

Da. Eu cred că ar fi trebuit să conteze în bine. Vorbiţi despre diferenţa de vârstă cronologică. Ca şi mod de gândire, diferenţa de vârstă nu a fost atât de mare pe cât arată cifrele calendaristice.

Dumnule Columbeanu, aţi întâlnit multe femei. Aţi ales-o pe Monica să fie mamă a copilului dumneavoastră.

Ce să mai spun, că a fost o greşeală sau că n-a fost… Lucrurile trebuie asumate aşa cum sunt. Şi corectate pe unde se poate. Corectate, în sensul de destin al acestui copil.

Ce vi s-a părut cel mai greu în viaţa dumneavoastră de până acum?

 Sã reusesc sã ajung sã pricep rostul necazurilor din viatã.

Le-aţi găsit rostul?

Da. Toate necazurile prin care trecem noi toţi, şapte miliarde câţi suntem, trebuie să ducă la schimbarea a ceva din noi. Unii oameni clachează în faţa acestei întrebări: de ce trebuie să mi se întâmple mie?!

Aţi stabilit că Irina e singurul copil pe care-l dorţi sau nu ati pus lucrurile în acest spaţiu într-o rigoare?

Astfel de lucruri nu se stabilesc.

Vă place Jack Nicholson?

Foarte mult.

În filmul “As good as it gets”, el face o declaraţie de dragoste. Îi spune unei doamne “You make me want to be a better man”. Dintre toate cele cu care aţi trăit, cine e cea căreia i-aţi face această declaraţie?

Poate o să dezamăgesc, vă răspund cu un mic paradox: Irina.

 

În rest, nu a lăsat urme niciuna dintre ele…

Asta mi-a venit în minte, asta v-am răspuns. Nu fac o recapitulare, pentru că asta faci la încheierea socotelilor. Şi nu sunt în poziţia aceasta.

Care este cel mai frumos lucru pe care vi l-a spus fata dumneavoastră?

“Te iubesc, tati!”

De Rolls Royce v-aţi plictisit? Parcă nu v-am mai văzut cu el.

Nu m-am plictisit, dar am început din ce în ce mai mult să cred că a ieşi cu el pe stradă nu e corect faţă de perioada pe care o trăim. Nu-mi e ruşine, dar parcă e un pic cam mult. Şi cum am de ales, l-am ales mai rar. În ultimul an, am făcut cu el doar vreo 600 de kilometri. În perioada asta oricum nu mă veţi vedea cu el, că nu i-am pus cauciucuri de iarnă.

Mă uitam ba pe topuri, ba la ştiri, şi înţeleg că aţi cam pierdut mulţi bani în ultima vreme.

Dom’ne, aşa e în viaţă. Când câştigi, când pierzi…

Da-s mulţi.

Să fac o uşoară corectură: nu am pierdut şi nu am acest obicei. Am investit mulţi bani. Dacă nu mi s-au întors încă, acesta nu e decât un mic amănunt al vieţii banilor. Deci ăsta e răspunsul.

Mă gândeam că din cauza acestui litigiu cu fosta soţie, să-i spun aşa, o fi şi un subterfugiu.

Şi dacă ar fi fost aşa, credeţi că mă apuc să discut chestia asta cu dumneavoastră?!

Nu, dar am simţit nevoia să vă spun. Ultima idee a interviului. E importantă sinceritatea în conversaţie.

Nu numai în conversaţie. În viaţă…

Vă întreb un lucru pe care lumea îl discută în media pe un ton ironic. Aţi avut vreodată complexe fizice?

Nu. Dar de ce mi s-ar întâmpla să am?! Nu consider că ar fi un motiv. Dacă aveţi un metru la dumneavoastră mă puteţi măsura. 1,72 m vi se pare puţin?

Nu vreau să comentez.

Dacă aţi început să comentaţi, comentaţi-o până la capăt. Răspunde-ţi la întrebarea dacă 1,72 m vi se pare o înălţime stresantă pentru un bărbat. Sincer.

 Nu există un parametru în care trebuie încadraţi oamenii.

Nu văd de ce oricine ar trebui să se simtă stresat de modul cum arată. Ci mai degrabă de modul cum se poartă cu el însuşi, cum arată în oglindă. Aia e cu totul altceva. Atâta vreme cât eu mă uit în oglindă şi nu văd nimic urât în mine, n-am niciun complex. Nici fizic, nici de altă natură.

Tagged:

§ One Response to Interviul cu Irinel Columbeanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Interviul cu Irinel Columbeanu at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: