Deci cum aşa…

September 8, 2011 § Leave a comment

De foarte multă vreme am aceeaşi problemă. E uşor ridicol. Sunt atâtea probleme de avut. Să rămâi cu aceeaşi din copilărie e jenant. Cred în evoluţia problemelor. Asta a rămas constantă. Am momente când nu reuşesc să nu râd. Mi se întâmpla când mi se vorbea serios. Despre viitorul meu. Despre faptul că nu se mai poate continua aşa. Sunt greu de stăpânit în cadrul stării ăsteia. Se construieşte în interior dorinţa isterică de a râde. Am mărit un pic delayul dintre momentul în care intru în starea asta, si cel in care izbucnesc. Am o capacitate diferită de a justifica această ieşire. Dar în general lucrurile au rămas la fel. La Adevărul Holding aici, sunt două lifturi. Am intrat în unul dintre ele. Simultan din celălalt a coborât o fată. Aproape doamnă. Şi s-a urcat în ăsta în care eram eu. Aşa am intrat în acea stare. Greu de negociat. Ştiam că e o chestiune de timp până mă trosneşte râsul. Eram eu cu ea în lift. Ea foarte serioasă. Decât să izbucnesc în râs pur şi simplu, am zis ca barem să zic ceva. “Te plimbi cu liftul?”. Asta a fost întrebarea urmată de un râs greu explicabil. “Celălalt nu merge la etajul unu”. Răspunde ea pe un ton serios şi tranşant. “Bine” , îi zic eu încercând să mă opresc. Nu-i usor. D-aia cand se intampla cer un pic de intelegere.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Deci cum aşa… at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: