Interviul cu Mircea Radu

December 6, 2010 § 1 Comment

Este cel care a făcut ca refrenul celor de la Beatles, „All you need is love”, să devină insuportabil prin repetiţie. Mircea Radu e întotdeauna atent la detalii până când ajunge să se ia puţin prea rău în serios.

Care sunt certitudinile tale până acum?

Prima care-mi vine în minte e că sunt angajat la TVR. Că vin dimineaţa acolo şi plec seara. Că-mi iau banii de două ori pe lună.

Bani mulţi?

Bani… româneşti. Mai am certitudinea că am doi câini acasă care mă iubesc.

Ca un personaj cu succesul tău în rândul femeilor să fie aşteptat acasă doar de cei doi câini mi se pare puţin.

Pleci de la o premisă greşită. Eu dacă nu spun nu înseamnă că nu există. E o chestiune la care trebuie să mai lucraţi.

Te-am întrebat şi pentru că văd că nu vrei să ţi-o asumi. În situaţia în care ea există.

Eu am venit aici să discutăm proiectul meu de la TVR.

Eşti greu de prins şi deci te întreb tot ce nu ai fost întrebat. Trecem prin toate subiectele.

Asta dacă vreau eu. Eşti un om foarte dibaci. Bravo! Viaţa intimă e cel mult o componentă, nu e o chestiune cu care să se alcătuiască un prezentator. Eu sunt socotit bun datorită cifrelor de audienţă, nu pentru că am ştiut să ma exhib. Până la urmă o să-mi şi asum relaţia şi o să mă căsătoresc. Acum încă mai copilăresc. Despre bărbaţi se şi spune că sunt nişte copii, indiferent de vârstă. Pasul pe care tu-l sugerezi trebuie făcut când trebuie, nu când spune lumea că ar trebui.

Televizual murisei.

Mi se pare cam dur.

Din cauza succesului anteriror, emisiunea aceasta va fi supusă unor pretenţii mari, iar tu până acum ai avut succes cu un singur format.

Păi n-am avut vârsta să am succes cu altele. De la 25 de ani am avut succes ca prezentator de ştiri şi de la 32 a venit domnul Lazarov şi mi-a propus formatul ăsta.

Şi ce facem dacă rămâi doar cu acela?

Îmi place cum gândeşti. Care e întrebarea?

N-o sesizezi ca pe-o dramă?!

Radu, eu fac profesia asta, gândindu-mă la succes. Dar nu în primul rând la succes. Este ca şi cum ai spune că vreau să fac o casă şi un prieten m-ar întreba dacă mă gândesc că poate să iasă urâtă. Da, mă gândesc, dar eu o fac încercând să iasă frumoasă.

Sunt unii care nu se mai apucă de a doua, de frică să nu pară urâtă în comparaţie cu prima.

Noi, bărbaţii, când venim cu o prietenă în cercul nostru de amici, ceilalţi o compară cu cealaltă. Formatul acesta de emisiune a luat în Italia Oscarul de televiziune. Pe unde a fost a avut succes. Am încredere în el. „În trecerea anilor“ e o competiţie între decadele timpului. În prima ediţie, de exemplu, vor fi anii ’80 contra anilor ’90. Se numeşte „bătălia dintre generaţii“.

Ne întoarcem puţin în timp. Nu ţi-au şifonat imaginea cei de la Antena 1 în deznodământul relaţiei cu ei? Că ai dat o probă. Că n-ai luat-o. Şi tot aşa!

Ba da. A fost o neînţelegere venită de-acolo. Nu ştiu dacă imaginea cladită în timp se dărâmă cu nepriceperea unui serviciu de PR. Am dat nume clare. Camelia Voiculescu şi Sorin Oancea m-au rugat sa intru în studioul de ştiri pentru a mă întâlni cu nişte specialişti britanici care vroiau să vadă cum s-ar potrivi un bărbat la pupitrul ştirilor. Nu pentru o proba.

Ce oferte ai refuzat până acum?

După ce am terminat „Din Dragoste“, Antena 1 a venit cu două propuneri. Nu mă regăseam în niciuna. Rezultatul a fost că nu am mai făcut nimic. Am fost ofertat şi de cei de la Kanal D, cu care am avut nişte discuţii pe nişte proiecte interesante.

Şi de ce nu s-a concretizat? Oameni neserioşi?

Nu, nu, nu. Pur şi simplu discuţi până discuţia se împotmoleşte.

Şi atât?

Da. Mă amuză foarte tare copiii aceştia care după un semieşec îţi povestesc cât sunt de curtaţi. Că nu poţi intra pe strada lor de-atâtea televiziuni. E multă ipocrizie pe ecranele astea…

Acum mă gândeam că eşti bărbatul din showbiz căruia îi stă cel mai bine părul. Contează asta în starea ta de spirit?

Da. Dar să ştii că nu dorm în picioare să nu mi se strice coafura. Mă spăl de ani de zile cu acelaşi şampon.

Lumea te tot asociază cu expresia „bre“. Mi se pare că te deranjează.

Dacă un om se apucă şi reţine din 300 de episoade, cât a avut „Din dragoste“, că într-o singură emisiune, cu un singur om, am folosit un tic verbal, mi se pare o răutate. Şi mie nu-mi place să fiu simpatic cu proştii.

Aveai o poartă care se deschidea şi pe ea intrau sau nu intrau oameni. Care sunt cei din trecutul tău pe care i-ai chema?

Pe toţi aceia care mi-au marcat viaţa şi acum nu mai sunt.

Dă-mi două exemple.

Mama şi bunica mea.

Tagged:

§ One Response to Interviul cu Mircea Radu

  • Alina says:

    Imi place de Mircea Radu, e foarte inteligent. Pacat ca nu mai scrie nimic pe blog…nu stii cumva unde si-a mutat bodega?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Interviul cu Mircea Radu at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: