Interviul cu Solcanu

September 16, 2010 § Leave a comment

Am stat cu el de vorbă şi uneori mi-a părut chiar un tip deştept. A câştigat în viaţă speculând simpatia momentană a televiziunii pentru oameni ieşiţi din comun. Discursul Madonei de la Bucureşti pare penibil în relaţie cu celebritatea lui Mircea Solcanu. În timpul şedinţei foto,  toate cucuoanele care treceau pe lângă zâmbeau şi-l felicitau. Unde e conservatorismul de altă dată?  În finalul şedinţei foto, doi oameni la doi paşi de noi, au chemat poliţia, acuzându-se unul pe celălalt de furat. Deci atunci când nu spune lucruri trăznite, în jurul lui Mircea Solcanu, ele se întâmplă oricum.

Văd că ai un tip de suces în televiziune.

Eu n-am ştiut c-o să-l am. Nu credeam că mă pricep la treaba asta. E important ca nişte oameni să vadă în tine ceea ce tu habar n-ai că există.

Tu contrazici ideea că ar exista o problemă cu minorităţile sexuale.

Da. Acum depinde ce laşi să se vadă mai mult, omul din tine sau latura ta sexuală.

La tine latura sexuală e parte a succesului.

Oamenii m-au plăcut înainte să le spun la televizor că sunt homosexual.

Când te-ai hotărât că eşti homosexual?

Când te joci cu păpuşile nu e relevant. Dar apoi creşti şi vezi cum colegii joacă fotbal şi tu nu. Tu joci volei. Apoi vine momentul în care colegii tăi ies cu fetele şi tu ai vrea să ieşi cu ceilalţi colegi. Cam atunci îţi dai seama. Atunci mi se părea o dramă. Că eram unic şi irepetabil.

Atunci ai nevoie de confirmări, care apar de la un George Michael. De la un Freddy Mercury.

Am suferit când a murit. Eu eram fan Queen, colegii mei erau fani Depeche Mode.

E o diferenţă de percepţie între gay şi homosexual? Parcă nu e bine să fii homosexual.

Nu. Poţi să foloseşti tot felul de expresii. Şi homosexualii ăştia se împart în două categorii: gay şi bulangii.

Întrebarea acum e dacă nu e normal ca bărbatul să fie masculin şi femeia feminină?

Reproşează-i unui balerin de la Operă că nu e masculin.

Pe tine te mai ia lumea şi în serios?

Păi n-ai văzut când a trecut doamna aceea când făceam pozele?

Da. Râdea.

Acum depinde. Dacă faci din viaţa ta un circ, nu te mai ia nimeni în serios. Atunci când mi-am făcut comming out-ul…

Ce ţi-ai făcut?!

Comming out-ul. Aşa se zice la homosexuali când recunosc că sunt. Eu am ales să joc pe o carte a sincerităţii, că publicul nu e tâmpit. Publicul e mama şi sora ta. Şi oamenii cred că au apreciat. Dacă îmi inventam o viaţă şi mă duceam în pădure la Băneasa şi mă pupam cu o fată, cui i-ar fi folosit?

Ţi-ai pus vreodată problemă că e nefiresc că nu poţi face copii cu iubiţii tăi?

Ce e firesc? Sunt foarte multe cupluri de heterosexuali care nu pot face copii. Nu cred că asta cu procreatul e cel mai important.

Deci nu asta contează în viaţă?

Problema e că asta cu procreatul e uşor. Şi eu aş putea. Budiştii spun că unii oameni n-ar trebui să aibă voie să facă. Acum nici nu văd un copil crescând cu doi bărbaţi.

Deci nu-ţi propui copii în viaţă.

Dacă lucrul acesta, ştiu eu că m-ar face fericit, nu l-aş exclude.

Mama ta a acceptat?

N-a crezut. Anul ăsta înainte de Paşti a început să creadă. Până acum a crezut tot timpul că m-a pus cineva să zic aşa. Mă punea să-i spun că nu e adevărat. Până la urmă s-a convins şi mi-a zis că nu are cum să fie împotrivă. Şi cred că o mamă preferă să aibă un copil homosexual decât unul cu cancer. Dar până la urmă oamenii trebuie să înţeleagă că nu e o boală.

Dar parcă nici bine nu e.

Ce e bine?

Ce e bine şi ce e rău?

Binele e absenţa răului.

Păi şi tu eşti fericit?

Nu pot să zic asta. Dar sunt un om liber. Am spus asta la televizor şi mi-am câştigat lbertatea. Are însă un preţ.

Huidu de ce nu apare să spună că e heterosexual? Mă gândesc că ai zis-o înţelegând că ai o problemă.

Am vrut să preîntâmpin tot felul de glume proaste. Percepţia în România e că homosexualul trebuie să aibă pene pe spate şi ruj pe buze şi aşa să meargă pe stradă.

Păi aşa arată la paradele astea, da.

Oamenii nu ştiu că există travestiţi, transgenderi şi mai multe categorii.

Da. S-au luat cu altele şi n-au remarcat.

Până la urmă e doar un fel de a-ţi exprima libertatea.

Să revenim de unde am plecat. Succesul la tine e feminitatea ta.

Nu cred că e vorba despre asta. Cred că mai degrabă e un soi de sensibilitate. Mi-ar plăcea o lume cu bărbaţi heterosexuali mai sensibili. Şi să ştii că femeilor le plac bărbaţii sensibili.

Şi încep să cred că bărbaţilor sensibili nu le plac femeile. Te-ai gândit vreodată că poate e împotriva naturii umane să fii aşa?

Cine stabileşte natura umană?

Înţeleg că nu crezi în Dumnezeu.

Nu. Eu cred şi chiar merg la biserică. Cred în Dumnezeu pentru că Dumnezeu e iubire. Nu a stabilit că iubirea e aşa sau aşa. I-a dat omului puterea de a alege.

Da poţi să alegi şi prost.

Îţi spun ce mi-a zis mama mea. Dacă tu eşti fericit aşa şi eu sunt fericită. Dumnezeu dacă eşti fericit este şi El.

Voltaire spune că lumea asta e plină de nefericţi care vorbesc despre fericire.

De asta viaţa e un şir de alegeri.

Consecinţa iubirii e copilul. Asta e ce spune Dumnezeu.

Sunt cupluri de heterosexuale care nu pot avea copii. Dumnezeu îi iubeşte mai puţin?

Aşa putem constata că sunt şi oameni fără o mână. Nu ne apucăm să ne tăiem şi noi.

Raportarea la Dumnezeu eu aşa o văd. Dumnezeu este iubire.

Ai acum o relaţie?

Nu. Fiind foarte expus, lor le e frică şi atunci n-am.

Ai avut o relaţie cu băiatul cu care ai apărut în revista de papparazzi în maşină?

Am apărut cu mulţi bărbaţi şi cu toţi în maşină. Care? Nu m-am culcat cu toţi.

Sper.

Dintre toate pozele în care am apărut cu băieţi, cu unul singur m-am culcat.

Cum vrei să îmbătrâneşti?

Frumos. Am ajuns la concluzia că trebuie să-ţi placă fiecare vârstă, aşa cum îţi place fiecare moment al zilei.

Te-ai gândit vreodată să te sinucizi?

M-am gândit. Dar nu vreau să-l ofensez pe Dumnezeu. Se întâmpla pe la 17 ani când citeam Cioran “Pe culmile disperării”. Mi se părea cool.

Cam aşa mi se pare mie homosexualitatea în showbiz acum. Un trend. Uite-l pe Ricky Martin.

Nu e o modă. Te învârţi într-o zonă în care sunt foarte mulţi. Te duci la un eveniment monden şi cred că trei sferturi de acolo sunt gay. Şi stai şi te întrebi, bărbaţii ăştia sunt aici pentru că au ceva în cap sau pentru că îi f… cineva în c..?!

Tagged:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Interviul cu Solcanu at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: