interviul cu Boureanu & Pelinel

July 21, 2010 § 1 Comment

Interviurile cu politicieni au o şansă consistentă să fie plictisitoare. Ei sunt într-o intenţie permanentă de-a părea cinstiţi şi competenţi. Boureanu e un subiect mai ofertant. Trăieşte cu una dintre cele mai frumoase femei din România, după ce-a fost părăsit de soţie, care a preferat şarmul lui Vlădescu, coleg, prieten şi naş al lui. Are totuşi un firesc cu care mi-a răspuns la toate întrebările. Aici m-a surprins. În rest, e constant în toate. Se enervează constant, e constant greu de clasificat şi constant uşor de nedreptăţit. Şi, peste toate acestea, Valentina îl consideră şi frumos. Ceea ce e tot ce contează.

Ai una dintre cele mai frumoase soţii din lume.

C.B. Pentru mine, e cea mai frumoasă. Mă bucur dacă şi pentru alţii.

Cu banii nu stai rău.

Asta e o percepţie greşită. Am colegi parlamentari care trăiesc doar din salariu şi cărora le e greu în Bucureşti.

Mă uit la maşina ta şi spun că nu stai rău cu banii.

Nu pot să mă plâng. Trăiesc peste nivelul mediu de trai în România.

Sincronizez primele două idei şi te întreb: ce-ţi trebuie ţie să te cerţi pe la televizor, atunci?

Eu le-o spun tuturor tinerilor, dacă se hotărăsc să rămână în România: trebuie să pună osul la schimbarea ţării.

Sper că nu-mi explici că vrei să schimbi ţara?

România se va schimba cu viteza cu care noi o schimbăm.

Eşti un politician slab.

Probabil d-aia nu am avut succes. Trebuie să mai pun vreo 20 de kilograme pe mine.

Şi ajungem la cearta ta cu doamna Firea.

Nu m-am certat. Am fost nenatural de calm. Eu i-am arătat ce înseamnă să vorbeşti despre viaţa personală într-o emisiune economico-politică. Există o reciprocitate în relaţiile publice. Au fost mai multe întrebări care se refereau exclusiv la chestiuni personale. Cum arăt, cum mă simt sau ce-am mâncat. Eu am o vorbă: orice fată ajunge femeie dacă face un copil. Nu ajunge neapărat doamnă.

În ceea ce i-ai insinuat Gabrielei Firea, vorbeai din ce ştii, din ce ţi se pare sau spuneai pur şi simplu?

N-aţi citit transcriptul emisiunii? Eu am pus o întrebare şi mi s-au dat două variante de răspuns.

Valentina, tu te uiţi la emisiunile la care se duce Cristi?

Mă uit şi chiar îi dau mesaje să se calmeze.

E a doua oară când insinuezi că cineva ar avea un amantlâc. Inevitabil se face legătura cu problema pe care ai avut-o tu cu soţia care „a plecat“ cu amantul Vlădescu.

C.B: E problema celor care fac legătura.

Ai rămas cu vreun resentiment faţă de ea?

Ţi-ai dat răspunsul la asta în prima întrebare a interviului. Da’ fii atent, ai luat-o pe o zonă pe care n-am venit să fac interviul. Mă citezi cu răspunsurile pe care ţi le dau.

Da. Pe Valentina când ai văzut-o prima dată?

C. B. Chiar când am cunoscut-o. Eu nu ştiam despre ea că e model. Nici ea nu ştia despre mine că sunt politician.

V.P. Nu ştiam nimic despre Cristi. Dar… era foarte frumos. Când l-am văzut, recunosc că nu mi-am putut lua ochii de la el. Era aşa, cum îmi imaginam eu că va fi bărbatul meu. Apoi ne-am întâlnit într-un grup de prieteni comuni.

C.B. A fost dragoste la prima vedere. Ea venise pentru trei zile în ţară.

Păi şi mai departe?

Cristi a fost foarte direct. A zis „Uite care e treaba, mie îmi place de tine“. Apoi m-a întrebat ce planuri am. I-am explicat că eu locuiesc în America şi că trebuie să plec. Iar el mi-a spus, „Eu zic să nu mai pleci“.

Practic tu ai ales să trăieşti în România.

Eu trăiam foarte bine şi în America. Acolo mi-am câştigat independenţa. Era totul perfect, să ştiţi. Dar dacă jumătatea mea era în România, ce să fac?

Nu ţi se pare că ar avea o meserie cam nasoală?

E o meserie grea şi atrage antipatii, ceea ce o face şi mai dificilă. Asta e, dacă el asta face, eu aşa l-am cunoscut, l-am luat la pachet. Şi cu politica, şi cu copilul.

De obicei, copilul rămâne la mamă. La voi de ce s-a întâmplat altfel?

C.B: A fost o decizie luată de comun acord. Eu şi Ioana am fost tot timpul foarte apropiate.

Înţeleg că tu ai o relaţie bună cu fata lui Cristi.

N-a fost uşor la început. Nici eu nu ştiam cu ce se mănâncă treaba asta, ea nu înţelegea ce caut eu în viaţa ei. Mama ei vorbea urât despre mame vitrege şi tot aşa. În timp, am înţeles că ambele îl iubim şi nu avem decât să convieţuim.

Nu pot să nu te întreb în ce relaţie eşti cu Sebastian Vlădescu? Sunteţi cam în aceeaşi tabără.

C.B. Suntem în relaţii foarte bune. Probabil că, dacă nu era Ioana la mijloc, rămâneam cei mai buni prieteni. S-a întâmplat şi în liceu să plece cineva cu prietena mea şi eu cu a lui. Dacă nu era şi un copil la mijloc, lucrurile erau mult mai normale.

Şi-a cerut scuze?

Într-o chestie de genul ăsta nu cred că era nevoie. Deci nu ştiu dacă a simţit cineva nevoia de scuze. De dat sau de primit.

Voi când faceţi un copil?

Ne-am gândit la asta. Nu ne grăbim, o să se întâmple la momentul potrivit.

Deci nu sunteţi nişte oameni planificaţi.

C.B: La felul cum ne-am întâlnit şi-am rămas împreună, ţi se pare că suntem?

V.P: L-am lăsat pe Dumnezeu să facă planuri. Am văzut că se pricepe cel mai bine.

Eu am înţeles că eşti cum îşi imagina ea. Tu ţi-o imaginai aşa?

C.B: La asta am sperat întotdeauna.

V.P: El mereu îmi spune că aşa vede femeia ideală: blondă. „Cum blondă, că n-ai avut blondă înainte“, îi zic eu. Blondă a vrut, cu blondă s-a ales.

Trecem la politică. E nevoie de diplomaţie în politică?

Da.

Diplomaţia e o minciună.

Diplomaţia e adevărul spus la momentul porivit. Cu avantaj maxim pentru cei ale căror interese le aperi.

Vorbeşti ca un politician.

Ăsta nu e discursul politicianului. E discursul omului de business. Discursul acesta riguros mi-a rămas din zona aceea.

Păi asta a şi fost problema la emisiunea Gabrielei Firea. Spunea că amesteci politica cu afacerile.

Sunt foarte mulţi care nu înţeleg nimic. Nicăieri în lume nu există o separare între cele două medii.

Relaţia voastră pare perfectă. Nu e plictisitor?

V.P. Nu ne-am plictisit. Eu prefer să vorbesc cu el decât să vorbesc cu fetele. Îi povestesc ziua pe care am avut-o. Ne consultăm în absolut orice.

Care e punctul maxim al meseriei tale, Valentina?

Întotdeauna am ştiut exact ce-mi doresc. N-am vrut să plec din New York până n-am fost în Times Square, pe billboardul acela mare. Au fost designeri cu care am lucrat pentru că mi-am dorit. Au fost reclame în care mi-am dorit să apar. Am făcut tot ce mi-am dorit, astfel încât a fost uşor să iau decizia să mă mut în România. Nu era nimic ce îmi doream să fac şi nu făcusem. Acum îmi doresc linişte.

Păi tu cu Cristian vrei să ai linişte?

Eu sunt cea care pot să-l liniştesc. Când trece pragul casei şi mă vede zâmbind, în secunda doi zâmbeşte şi el.

Cristi, te domină, văd.

C.B. Nu cred. E reciproc. Nu e o relaţie uşoară. Doi Săgetători în aceeaşi casă, nu ştii niciodată când explodează.

V.P. Pentru că amândoi avem dreptate.

Când ai fost ultima dată fericită înainte să-l întâlneşti pe Cristi?

Eram fericită în ceea ce făceam. Până la Cristi, am pus pe primul loc profesia. Am făcut tot ce am vrut în meseria mea până l-am întâlnit. A fost omul potrivit la momentul potrivit. Poate dacă ne întâlneam cu doi ani înainte, cât era el de frumos…

Aici are un rol important fosta soţie a lui.

V.P. Bine că a avut ea grijă de el, cât am fost eu ocupată.

C.B. Faptul că am mai fost o dată însurat a contat. La începutul relaţiei cu Valentina, duceam două vieţi agitate, în două colţuri diferite de lume. Timp de doi ani, venea ea două nopţi la Bucureşti, apoi mergeam eu două nopţi la New York.

Unde e dragostea mai frumoasă?

E în tine. O duci unde vrei.

Tagged: , ,

§ One Response to interviul cu Boureanu & Pelinel

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading interviul cu Boureanu & Pelinel at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: