Interviul cu Dan Negru

March 15, 2010 § Leave a comment

E într-o veşnică bună dispoziţie. E prea vesel, indiferent de interlocutor. E un performer. Nu-i uşor să fii vesel cu Vali Vijelie lângă tine.  Cu Florin Salam, în preajmă, veselia e deja ipocrizie. Dan e veşnicul entertainer al anilor 2000. E un one man show fără aspect de star, ceea ce pare utopic. La lansarea revistei OK!, l-am întrebat în timpul conferinţei pe Capatos de ce îşi dă ochiii peste cap şi zice că nu e o vedetă. Oriunde în lume prezentatorul celui mai vizionat late night show, e un  star în ţara cu pricina. Replica lui, nu ştiu dacă i se potriveşte şi lui Negru, dar i se potriveşte României sigur şi este aproape superbă: “Pentru că nicăieri în lume prezentatorul celui mai urmărit late night show nu e plătit şi cu bonuri de masă. Aşa cum sunt eu”.

Eşti de multă vreme la televizor. E nevoie şi de constante probabil.

De repere. Prezentatorii în toată lumea sunt cu rulaj. Publicul ştie la ce vine. Începe o emisiune. Cu Cine? Cu Negru. Mamă ăsta face ceva. Îi dă în cap unuia…

E ăla care ţipă.

Uite-l mă pe ăla care ţipă. E un brand. Ştii la ce vii. Se lansează extrem de greu branduri pe piaţă acum. Ultimul mare brand, nici nu ştiu…

Păi care e?

Aia zic. E un bombardament cu vedetuţe. Diferenţa între noi, ăia care am fost la încput şi cei de acum e că noi am avut şansa să fim singuri pe piaţă la ora aceea. Mare şansă. Publicul accepta orice. Azi dacă apari cu stângăcii, omul schimbă imediat. Are unde să se ducă.

Păi mulţi de atunci nu mai sunt acum. Deci nu a fost suficient să fii fost atunci.

S-au plictisit ei. Azi e mai greu pentru o televiziune să-şi găsească un prezentator bun, decât pentru un prezentator să-şi găsească o televiziune bună. Cu cei despre care îmi spui se negociază greu. Au ajuns la un nivel de imagine satisfăcător. Oamenii îi ştiu. Şi e greu să le mai oferi ceva financiar. Oamenii ăştia s-au realizat finaciar.

Şi tu?

Oarecum da. Aş fi ipocrit să spun că nu. Am făcut televiziune în perioada în care în zona de imobiliare preţurile erau derizorii. Nu vor mai fi niciodată. Îţi zic o chestie în exclusivitate. Am avut spectacole într-un an pe litoral, o vară întreagă, am câştigat câteva mii de dolari. Prezentam un spectacol în fiecare seară. Am strâns vreo 5000 de dolari. Când m-am întors am cumpărat un teren în Piaţa Unirii.

De ce?

Habar n-am. Aşa am simţit. Acum metrul pătrat costă cât costa atunci tot terenul. Oamenii din generaţia mea, au reuşit atunci să investească. Televiziunea nu le mai poate oferi nici imagine, nici finanţe. Le au deja.

Pe tine ce te mână în luptă atunci?

Hobby-ul. Aş fi ipocrit să zic că banii sunt de lepădat totuşi. Dar cele de care ziceam mai sus te fac să nu fi măgarul din Shrek. “Pick me! Pick me!”. Prezenatorii din perioada asta mor fiind măgarul din Shrek.

Eşti supărăcios? Că dacă eşti, nu te mai întreb.

Deloc nu sunt. Zi-mi!

E bine să se pupe Vali Vijelie cu Nadia Comăneci de revelion?

Fi atent. Mi-ai ridicat la fileu. De 10 ani programele mele au fost lidere de audienţă.

Aceeaşi manelişti erau şi la tine şi la ei. La tine făceau rating mai mare.

Eu vreau să spun altceva. În primii ani, n-am făcut cu manelişti. 1999-2002 nu-i ştia lumea pe manelişti. Cu ei după aia am continuat să fiu lider. La un moment dat am avut o discuţie cu Lazarov. Mi-a zis că putem face o seară cu balet de revelion. În trei ianuarie toate ziarele vor scrie despre mine că sunt un prezentator prost. Care e soluţia? Vrei să fii lider sau nu? Publicul care se uită de revelion la mine sau la Pro TV e unul consumator de muzică de petrecere.

Cam 10 milioane s-au uitat la televizor de revelion. Suntem o ţară de manelişti?

Nu. În noaptea de revelion suntem manelişti.

Lazarov e cel despre care se spune că a adus divertismentul de calitate. Cum sincronizăm ultima ta idee despre el cu asta?

Nu mi-a zis că trebuie să facem cu manele. Era vorba despre a face o emisiune pe care o vrea publicul sau a face o emisiune pe care o vrem noi.

Un copil dus la McDonald’s o să mai vrea zilnic. Nu înseamnă că e bine şi deci trebuie dus.

Ştii care e problema? Eu sunt McDonald’s. Eu asta vând.

Dane, eşti manelist?

E definitoriu să vezi ce muzică are un om în maşină. Niciodată nu plec fără ACDC. Am Savoy. Am Semnal M. Ştiu multă muzică. Am 4827 de discuri de vinil acasă.

Şi tu, ca individ care ascultă muzică în felul acesta, nu-ţi dă o stare de disconfort plângăceala din muzica maneliştilor?

Au şi părţile lor bune. Îţi cântă live oricând.

Sau e o legendă falsă. Alea nu sunt voci lucrate. Chiar îţi pare că maneliştii au voci?

Sunt între ei care au. Sunt multe lucruri care nu-mi plac la manelişti. Nu înţeleg cine dracu le face textele alea. Le-am zis-o şi lor.

Textele sunt conforme lor.

Ei îmi răspund un singur lucru. Asta se cumpără. Altfel ar umbla şi ei la ele. La lanţuri. Le-ar face mai subţiri. E vina lor? E vina celor care cumpără. Eu doar îi propun oamenilor. E vina mea că publicul îi aşteaptă?

Dacă eu aş face interviuri cu manelişti, n-aş părea de-al lor?

Nu înseamnă că dacă tu faci emisiune despre fotbal, joci fotbal.

Înseamnă că-mi place fotbalul.

Nu neapărat să ştii. Nu prea ascult manele, recunosc. O să supere pe mine. Eu sunt un rocker îmbătrânit.

De ce-ai mâncat bătaie de revelion?

Nu e bine să câştigi întruna. Îţi spun pentru prima dată ce am greşit. Am făcut programul de anul ăsta, copy paste cu cel de anul trecut. E identic. Aceeaşi idee. Aceeaşi cântăreţi. Publicul m-a sancţionat. N-a fost diferenţă mare. Pro TV-ul a mers pe formatul născocit de mine. Nu m-a bătut cu un concert de vioară.

Faci formatul cu blondele în continuare?

Da. Anul trecut a fost emisiunea cu cel mai mare rating din grila Antenelor. E un format care mă protejează într-o lume plină de formate mizărabile. Al meu e un format de cultură generală.

Păi asta e victoria Dan. Să câştigi cu aşa ceva.

E adevărat. Bucuria mare aici e că am adus tineri care vin să vadă nişte blonde şi ascultă întrebări despre istorie.

Ce te-a învăţat Lazarov prima dată?

Televiziunea e matematică. Nu e hăhăială. Asta. E divertisment pentru ăia care se uită. Pentru tine e muncă.

Ţi-e frică de cei care vin din urmă?

Vorbeam cu cei din genearţia mea şi ziceam, băi, uită-te în oglinda retrovizoare. Vezi ceva?!

Începe a doua ta meseria. O să începi să fii tată.

Da, e un amestec de sentimente. Nu-mi dau seama. Bucurie, parcă….

Parcă începe partea a doua a vieţii.

Da. Vine un om nou în casa ta. Responsabilităţi. Se întâmplă schimbări.

Cum ai aflat vestea?

Nu suntem genul acela romantici. Suntem o familie normală. Nu-ţi imagina c-a venit un balon roz. Era în aşteptare copilul.

Cum o s-o cheme?

O să-i spunem Dara Ioana. S-ar putea să se nască pe 11, când e Sfânta Teodora.Am să mă mai gândesc cu soţia. În principiu aşa rămâne.

La un moment dat, am citit că te-ai certat cu ea. Nu mai ştiu de ce.

Am citit şi eu că m-am certat cu soţia din cauza câinelui. Că ea vrea să scape de el şi eu să-l ţin. Că dacă vine copilul ce se întâmplă…

Discuţii or fi fost, îţi dai seama.

Nu. Ai mei speriaţi că pe prima pagină scria că am plecat de acasă. Oricât de dobitoc aş fi, chiar să plec din cauza câinelui… . Am un ciobănesc uriaş, mioritic. E prietenul şi-al meu, şi-al Codruţei (soţia) şi i-am găsit un loc în curte.

Ce meserie îi alegi fetii?

Orice meserie, în afară showbizului. Dacă o prind în lumea asta o să avem de aface cu protecţia copilului. Ştiu cât de greu e să fii fată în lumea asta. Chiar dacă reuşeşti, lumea pune sub semnul îndoielii reuşita.

Pe de altă parte percepţia asta li se datorează.

Aşa este. Eu am rămas uimit. Nu-ţi imaginezi în cei 15 ani ai mei de televiziune, câte fâţe voiau să facă absolut orice. Am rămas uimit. Câte mă asaltau când nu eram căsătorit. O lume absolut uluitoare. Femeile ar face orice să ajungă în lumea showbizului. E o lume în care femeile se descurcă greu.

Da ţie ca bărbat cum îţi e în lumea asta? Pari atipic ei.

Eu nu fac partea din ea. Sunt doar un portar. Eu deschid uşa vedetelor să intre în sufrageria publicului. Sunt portarul vedetelor.

Nu te ajută că eşti cunoscut?

Cine zice că nu, e ipocrit. Eşti ipocrit când zici că vrei să te ascunzi de paparazzi. Ăia care apar în reviste, 90% o fac într-o înţelegere cu ei. La rândul meu am făcut-o. Am făcut de multe ori barter cu paparazzi. În România nu poţi să te ascunzi de paparazzi pentru că sistemul financiar nu permite vedetelor asta. Tom Cruise are 6 hectare în jurul casei. Nu merge să-şi pună benzină în colţul străzii.

Încheind, Dane, facem şi noi un revelion calumea? Adică să râdem şi cu cineva nu numai de cineva.

Corect. Da am mai făcut, până a venit moda acestor cântece de petrecere. Facem. Dar ce ne facem dacă nu se uită nimeni la el? Cine-şi îşi asumă eşecul? Eu vând McDonald’s.

Camelia Voiculescu din ce am văzut e o femeie elegantă. Cum se împacă întâlnind manelişti pe la Antena1?

Televiziunea e o afacere. N-ai ce-i face. Nimănui nu-i convine să împuşte focile.

Tagged:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Interviul cu Dan Negru at Mindfields.

meta

%d bloggers like this: