Naaisss

August 29, 2008 § Leave a comment

Adrian Mutu: “Gigi Becali e obişnuit să bâzâie. Copilăria şi adolescenţa lui sînt legate exclusiv de muşte. Iar vulturii nu se hrănesc cu musculiţe”.

Advertisements

Vara asta

August 26, 2008 § Leave a comment

Poliţiştii te trag pe dreapta, în timp ce te saturi de patul de-acasă şi îţi doreşti să te trezeşti din somn într-un pat de femeie frumoasă, pe o stradă desenată de-un copil. Ajungi la birou unde ai un şef idiot, care nu înţelege că tu trebuie să-noţi. Te întorci din ce în ce mai bărbat şi uiţi că ai avut 18 ani, erai nebun, iubeai şi n-aveai bani. Povestea merge mai departe, ca vântul din Vama Veche iar trenul accelerat Bucureşti – Mangalia, pleacă-n 5 minute de la linia 5. De ce cântăm noi acest cântec? Americanii-s de vină. Binele şi răul se joacă-n jurul tău, te întrebi de ce lumea te vrea cum nu te poate avea şi zâmbeşti. Vara asta ai să te-ndrăgosteşti. Asta am învăţat până acum de la Tudor Chirilă. Interviul ăsta este pentru cei care cred că dragostea va mai schimba ceva. Este despre Tudor Chirilă. Deci despre mare. Aşadar… interviul !!!

« Read the rest of this entry »

24

August 25, 2008 § 1 Comment


Cred că e ca-n Vanilla Sky. Viaţa se construieşte după imaginile pe care le-ai apreciat în copilărie. În filme. În lume. În general. Ăsta e orizontul de aşteptări. Priveşti spre reuşită. N-o ajumgi. Viaţa este suma acumulărilor în drum spre ea. D-aia nu e bine să calci acceleraţia. Pierzi bucuria drumului. Deci cam tot. “The chase is better than the catch”. Pe 24 am împlinit 24 de ani. Am multe imagini după care să-mi construiesc viaţa. Până acum sunt în grafic. Deci pe drum.

Naaisss

August 12, 2008 § Leave a comment

Tudor Chirilă: “Am observat că suntem un popor născut pe banda a doua sau a treia. Banda întâi îi jigneste oarecum pe români”.

The lifelines

August 11, 2008 § Leave a comment

Cred că până la urmă despre asta e vorba. Aşa… în general zic. Play.

Plaja

August 8, 2008 § Leave a comment


Prea mulţi oameni şi prea puţină plajă. Prea multă inerţie şi prea puţine amintiri. Prea multe priviri tâmpe în jur. M-am săturat de Mamaia. Anul ăsta mi-am dat seama. Îmi e dor de plaja de la 2 Mai. Aia este plaja copilăriei mele. Acolo totul îmi părea inepuizabil. Îmi e dor de discoteca din tabăra de lângă. De acolo noaptea, se auzea muzica. “Strumming my pain with his fingers, singing my life with his words, killing me softly with his song…”. Fugees. Valuri şi “killing me softly”. Aşa adormeam. “Round and round we go, each time I hear you say, this is the rhythm of the night…”. Corona. “Rhythm of the night”. Îmi e dor de drumul pe plaja dintre 2 Mai şi Vama Veche. Îmi e dor de ziua de la 2 Mai. Ziua fără timp. Îmi e dor de castelele de pe malul mării. Băi, ăştia la Mamaia n-au castele. N-au dig. N-au emoţii. Îmi e dor să mănânc şuberek pe plajă la 2 Mai. Îmi e dor de întâmplările pe care le uit puţin câte puţin în fiecare an. Îmi e dor de plaja de la 2 Mai.

Gsp teve

August 6, 2008 § Leave a comment

O reporteriţă îl pândeşte pe un jucător de la naţională. Se terminase ultimul amical anterior Campionatului European. Jucătorul vine. Ea se concentrează… şi pune întrebarea: “V-a fost frică să nu vă accidentaţi, că urmează CE?”. Ăsta răspunde. “Da”. În tribune a fost puţină lume. Ce întreabă ea!? “Vă aşteptaţi la mai mulţi spectatori?”. Ce răpunde el !? “Da”. Ea mi s-a părut ea mai fotbalistă ca fotbalistul. 6 posturi de sport. Suficiente ideii că fotbalul n-are chiar atâta de spus. Sau cei cu întrebarea n-au atâtea curiozităţi. Aici e secretul. Să ştii să fi curios. Au aceleaşi întrebări. Jucătorii aceleaşi răspunsuri. În fotbal de obicei tonul e grav. Important. E unu, Geambaşu îl cheamă. E tot timpul supărat. E sceptic. Vorbeşte cu verdict. Imediat ştie care-i treaba. În vogă acum văd că e Cătălin Ştiucan. Ăsta-mi pare tot timpul că nu e pe subiect. Că poate mai mult. Da’ are ghinion. La Sport.ro apare Caramavrov. Nu ştiu cine e. Şi el, vorbeşte mirat că-l ascultă cineva. Zice banalităţi. Chestii care se ştiu. Da’ ţi le mai zice şi el. Dacă tot îl întreabă cineva de vorbă. Apoi e Buzărin. Cred că-n copilărie era cel care nu mai avea loc în echipă la fotbal. Vorbeşte agitat. Dă din cap constant. E complex. Băi şi să nu-l uit pe Cartianu. Ăsta de când îl ştiu n-a zis nimic interesant. Da’ de fiecare dată îmi lasă impresia că urmează. 6 televiziuni de fotbal. Cam mult.

Where Am I?

You are currently viewing the archives for August, 2008 at Mindfields.